In aceasta pagina: | Start | Cum se spune corect "Te iubesc" | Invatatul | Libertatea | Patriotismul internationalist | Cei care privesc in cenusa unei case arse | Cafeaua | Sentimentele | Raport pentru stomacuri | Femei goale | Lectie recapitulativa la istorie | Sortiti iubirii |

Un chinez, venit la o reuniune stiintifica in Europa, le-a spus gazdelor ca el calatoreste adeseori in zona libera, din sudul Chinei. Am vazut citeva filme documentare privitoare la aceasta zona libera. In filme erau infatisate o seama de industrii extrem de productive, unde tineri zimbitori, imbracati ca pentru receptii, isi stringeau miinile sau lucrau la computere. Dar care e esenta libertatii, in zonele libere, n-am reusit sa inteleg. Chinezul, care avea posibilitatea sa treaca frecvent dintr-o zona libera, intr-una mai putin libera, mi-a dat de gindit. Cind un chinez se intoarce dintr-o zona libera intr-una obisnuita, trebuie sa le spuna sefilor sai ce-a facut. Daca le povesteste ca s-a simtit liber de tot, astfel incit a avut momente in care n-a mai vrut sa revina la locul sau obisnuit de munca. Sefii intra la idei si nu-l mai lasa sa plece. Prin urmare, el are dreptul sa se simta cit de liber pofteste, dar si intelepciunea de a nu vorbi prea mult despre asta. Cu alte cuvinte, intre cei mai putin liberi, chinezul, care stie ce-i aia libertatea intreaga, trebuie sa se prefaca nitel obosit de gustul dulce al zilei din cealalta parte a Chinei. Cind colegii, mai putin liberi, il intreaba: "Spune-ne si noua cum e ?", el trebuie sa faca o pauza lunga, inainte de a raspunde, si sa nu fie foarte precis: "Are si libertatea partile ei bune, dar se exagereaza mult".
Ar mai fi o chestiune: chinezul, care face naveta in zonele libere, calatoreste cu permis. Oricit de liber s-ar considera, in cele citeva ceasuri, cit i se ingaduie sa stea in zona libera, el nu uita nici o clipa ca, la o anumita ora, e obligat sa se intoarca la conditia de semiliber. Daca vrea sa ramina complet liber, e nevoit sa se ascunda, sa devina un nimeni, ca sa nu fie expulzat. Ar insemna, totodata, sa insele increderea celor care l-au considerat pregatit pentru a lucra, din cind in cind, ca om complet liber. Cu conditia, bineinteles, sa nu exagereze. Sa nu afecteze relatiile dintre cele doua tipuri de libertate. Mai bine zis, relatia dintre cele doua conceptii despre libertate. Intrebarea care se pune e urmatoarea: nu cumva noi, romanii, sintem un fel de chinezi ai Europei, carora li se da voie sa fie, din vreme in vreme, liberi ? O luna, trei luni, sase luni. Cit e viza pe pasaport. Cine sta mai mult, decit are voie, nu mai pupa in veci cealalta libertate.